Pentru sedinta foto de logodna, Dina si-a dorit mare, nisip, scoici, si nimeni si nimic nu a putut-o convinge ca exista alte alternative. Asadar, intr-un weekend in care haina de ploaie, cizmele de cauciuc si umbrela aveau sa se dovedeasca neputincioase in fata haosului dezlantuit pe litoral, cineva acolo sus i-a oferit Dinei sincronizarea perfecta si cateva ore de vis pentru sedinta foto care avea sa urmeze. O plimbare relaxata, discutii si jocuri cu si despre copii, si evident, nelipsitele momente haioase caracteristice oricarei sesiuni foto in care si unii si altii se straduie sa strecoare ceva pasiune.
Ne-am reintalnit cu Dina si Alex 6 saptamani mai tarziu, la starea civila a sectorului 3. Multe emotii pentru personajele principale… si cu toate astea, un fotograf din oficiu mai mult decat “operativ” (pentru ca asa o cere ritmul alert de la Casa Casatoriilor unde oficializarile merg pe banda rulanta si contra cronometru), un pusti ratacit de la o alta nunta (pentru ca la asta se simtea el mai bine si mai integrat in peisaj), sunt numai parte din momentele care au facut deliciul audientei. Regretam de pe acum ca in Septembrie vom fi la mii de km distanta si nu vom putea degusta alaturi de ei cireasa de pe tort… Casa de piatra!
